Nemulţumirea din Grecia este în creştere
De Christoph Dreier
24 decembrie 2012
Miercuri, Federaţia Funcţionarilor Publici din Grecia, ADEDY, a făcut apel pentru o grevă generală în administraţiile locale, în şcoli, spitale şi întreprinderile publice. Deşi nemulţumirea socială din Grecia este în creştere, la protestele sindicale au luat parte relativ puţini muncitori.
În Piaţa Syntagma aflată în faţa Parlamentului din Atena s-au adunat doar câteva mii de oameni. Cu doar câteva săptămâni în urmă, sute de mii au venit în piaţă pentru a protesta împotriva votului din Parlament în favoarea celui de-al cincilea pachet de austeritate cerut de Uniunea Europeană. De această dată însă, sindicatele au fost forţate să recunoască că participarea la greva de miercuri a fost mult mai redusă decât în campaniile precedente.
Participarea scăzută nu se datorează faptului că muncitorii s-au resemnat în faţa mizeriei sociale create de UE şi de guvernul grec. Dimpotrivă, muncitorii se opun cu vehemenţă punerii în aplicare a ultimului pachet de reduceri şi în special disponibilizărilor masive planificate pentru sectorul public.
Proteste spontane şi demonstraţii au loc aproape zilnic. Muncitorii de la salubritate au participat în mod repetat la greve, ceea ce a dus la acumularea mormanelor de gunoie pe străzi. Medicii şi asistentele medicale sunt în grevă împotriva reducerilor din sănătate de luni, iar multe şcoli rămân ocupate de studenţi şi profesori. Muncitorii din ministere refuză frecvent să pună în aplicare în ţară reducerile cerute de elita politică.
În aceste condiţii, sindicatele au încearcat să împace muncitorii organizând protestele slabe şi greve limitate, anunţate cu mult în avans. Conducerea sindicatelor se întâlneşte în mod regulat cu guvernul şi este strâns asociată cu partidele din coaliţie. Protestele lor nu sunt destinate pentru a preveni reducerile, ci mai degrabă pentru a întoarce muncitorii la locurile de muncă şi pentru a controla nemulţumirea socială.
În ultimii ani au existat zeci de astfel de greve generale de 24 sau 48 de ore şi muncitorii au învăţat că aceste proteste nu au făcut absolut nimic pentru a influenţa politicile de austeritate ale UE. De aceea au participat doar câţiva muncitori la şarada cinică organizată miercuri de sindicate.
Participarea scazută de miercuri arată că sindicatele sunt tot mai puţin capabile să devieze enorma mânie socială din Grecia în canale inofensive. Politicile penale aplicate la ordinul UE au alimentat furia muncitorilor. Mizeria socială va creşte în lunile de iarnă, deoarece mulţi muncitori nu îşi vor mai permite să plătească pentru încălzire şi alimente, ca să nu mai vorbim despre îngrijirea medicală.
Pe străzile din Atena predomină foamea, furia şi disperarea. În conformitate cu măsurile de austeritate, salariile au fost reduse cu până la 60 la sută, sute de mii de muncitori au fost daţi afară, iar sistemul de sănătate a fost ruinat. În Grecia practic nu mai există niciun fel de plasă de siguranţă socială eficientă. Cei care mai au încă un servici nu reuşesc frecvent să-şi primească salariile - oricum foarte reduse - timp de luni de zile.
În această situaţie, impozitele au fost majorate, ceea ce face mai dificil pentru o mare parte a populaţiei să-şi permită alimentele de bază. Chiar şi pe timpul lunilor de vară, zeci de mii au fost dependenţi de ajutorul primit de la cantinele sociale. Acum situaţia este chiar mai dificilă, deoarece guvernul a mărit impozitul pe păcură. Acesta costă acum cu 50 la sută mai mult decât cu un an în urmă.
Deşi temperaturile din Atena pot scădea până la punctul de îngheţ, blocuri întregi de apartamente din capitală au fost debranşate de la sistemul de încălzire datorită preţurilor exorbitante. Situaţia este deosebit de critică în regiunile mai reci din nordul ţării. Datorită frigului şi a eşecului guvernului de a oferi reduceri la încălzire, multe şcoli sunt ameninţate cu închiderea.
Cu o rată a şomajului de 25 la sută şi lipsa oricărui sistem social eficient, muncitorii eleni sunt excluşi din ce în ce mai mult de la programele de îngrijire a sănătăţii. Chiar şi cei care au acoperirea unei asigurări de sănătate nu îşi permit să plăteasca preţurile tot mai ridicate pentru medicamente esenţiale sau nu pot fi trataţi în spitale din cauza lipsei medicamentelor şi a consumabilelor.
Organizaţii precum Medicii lumii au raportat cazuri ale unor copii morţi de foame şi sugari deshidrataţi. Imigranţii şi familiile lor din Grecia sunt deosebit de greu loviţi. Conform unui raport al Amnesty International, condiţiile sunt "ruşionoase şi groaznice." În special copiii sunt obligaţi să trăiască în "condiţii foarte dificile." John Dalhuisen, purtătorul de cuvânt al Amnesty International, a declarat: “Nu este o exagerare să spunem că UE se confruntă cu o criză umanitară aflată nu la frontierele sale, ci în interiorul frontierelor sale."
Sâmbătă, Frankfurter Allgemeine Zeitung a publicat un raport privind activitatea chirurgului de la urgenţe, George Pieper, care ajută pe bază de voluntariat la formarea colegilor în Grecia. Anterior el a fost activ în multe regiuni, având grijă inclusiv de victime implicate în atacurile din Oslo şi Utoya. El a declarat ziarului că în comparaţie cu mizeria din Grecia, el nu a văzut nimic mai grav. Medicul a raportat că sistemul social din ţară a încetat să funcţioneze şi a încheiat cu cuvintele: "Mă întreb cât de mult mai poate tolera această societate înainte de a exploda."
Catastrofa socială a fost exploatată de straturile bogate din Grecia pentru a se îmbogăţi şi mai mult. Nici unul din pachetele de austeritate succesive nu a atins averile celor bogaţi. Dimpotrivă, pe o perioadă de doi ani, guvernul grec a refuzat să-i pedepsească pe evazioniştii fiscali care şi-au dus banii în Elveţia. Se estimează că milionarii eleni au băgat în jur de 600 de miliarde de euro (795 de miliarde de dolari) în conturile elveţiene.
Statul grec are de mult timp un excedent primar, adică o diferenţă dintre cheltuielile şi veniturile statului înainte de plata dobânzilor la împrumuturi. Fiecare pachet de austeritate nou a fost folosit pentru a finanţa exclusiv băncile şi speculatorii. Chiar săptămâna trecută, fondul de hedging Third Point a anunţat că a făcut un profit de 500 de milioane de dolari ca urmare a recentelor speculaţii privind datoria guvernului elen.
Această polarizare socială evidentă a condus la condiţiile sociale explozive descrise de Pieper. Ea a condus, de asemenea, la o schimbare extremă înspre dreapta nu doar a sindicatelor, ci, de asemenea, şi a grupurilor de pseudo-stânga, care anterior au exprimat anumite critici la adresa politicilor de austeritate. Prăpastia dintre muncitorii care doresc să-şi apere drepturile de bază şi aceste organizaţii este în creştere rapidă. Acesta este motivul care se afla în spatele prezenţei reduse la protestele sindicale.
Follow the WSWS