Home » Perspectives

Libertate pentru Julian Assange!

Luaţi mâinile de pe WikiLeaks!

De Bill Van Auken
16 Decembrie 2010

Fondatorul WikiLeaks, Julian Assange a fost arestat marţi, în Marea Britanie, pe baza unor acuzaţii care nu sunt nimic altceva decât un pretext pentru represiunea politică dictată de guvernul american.

Scopul acestei farse juridice este acela de a-l pedepsi pe Assange pentru că a pus la dispoziţia publicului documente secrete care atestă crime şi conspiraţii ale guvernului american.

Autorităţile din Statele Unite şi din Marea Britanie speră totodată ca prin încarcerarea lui Assanage în închisoarea londoneză Wandsworth să reducă WikiLeaks la tăcere şi să intimideze şi pe alţii care ar putea îndrăzni să facă publice secrete de stat sau să dezvăluie minciuni ale autorităţilor.

Scopul final al acestui joc este cu certitudine să îl extrădeze pe Assange în Statele Unite unde acesta să fie acuzat de spinaj sau dus în faţa justiţiei sub acuzaţia de complice la terorism.

E greu să ne imaginăm un proces corect având în vedere protestul ruşinos şi fără precedent din partea unor politicieni americani şi reprezentanţii mass-media care îl consideră pe Assange un "inamic combatant" sau un "terorist", cerând ca acesta să fie "eliminat" sau "executat". În aceste condiţii, viaţa lui Assange este de asemenea în pericol.

Liderii campaniei împotriva lui Assange şi WikiLeaks sunt reprezentanţii unor autorităţi şi de guvernământ, responsabil pentru zeci de ani de crime care au avut loc fără ştirea poporului american - de la alegeri furate şi până la războaie ilegale de agresiune sau alte acte de terorism internaţional.

Este vorba despre o ţară care - sub pretextul unei minciuni numită "arme de distrugere în masă" şi a legăturilor inexistente cu terorişti pentru a căror existenţă o parte din mass-media a fost dispusă să garanteze - a pornit un razboi în Irak în care sute de mii de persoane şi-au pierdut viaţa.

Aceasta, dar şi alte infracţiuni, au fost ascunse sau justificate cu ajutorul propagandei, plasate sub denumirea de „secrete de stat“ sau transmise sub forma unor informatii care induc în eroare.

În luna aprilie a acestui an, site-ul WikiLeaks a publicat o înregistrare video intitulată "Collateral Murder" care documenta masacrul de la Bagdad din 2007 în care un elicopter al armatei a ucis 15 irakieni, inclusiv doi jurnalişti ai agenţiei de ştiri Reuters. La scurt timp după aceasta, caporalul Bradley Manning a fost arestat şi acuzat că a sustras şi a dat mai departe înregistrarea video şi alte documente . El se afla în prezent într-o celulă de închisoare de la Quantico, Virginia.

Această dezvăluire a fost urmată în luna iulie de publicarea a 391.000 de rapoarte de luptă din Afganistan care documentau ucideri ale civililor ascunse de către Pentagon, inclusiv masacrarea unor demonstranţi neînarmaţi şi campanii de ucidere ale echipelor din forţele speciale. În luna octombrie, WikiLeaks a pus pe internet peste 400.000 de rapoarte de luptă din Irak, documente care demonstrează alte masacre ale civililor, cât şi implicarea autorităţilor militare americane la formele cele mai macabre de tortură ale prizonierilor irakieni.

Aceste documente, ascunse sistematic până atunci de guvernul american, au pus la dispoziţia publicului informaţii pe care mass-media le-a cenzurat , mass-media aflându-se în situaţia de a publica doar “ rapoarte binevoitoare”. Noile documente oferă dovezi masive ale crimelor de război, atât sub conducerea lui Bush, cât şi a administraţiei Obama.

Documentele diplomatice pe care WikiLeaks le-a publicat în ultima lună - până în prezent mai puţin de 1.000 din cele 250.000 - au scos la iveală crime şi conspiraţii similare. Aceste dezvăluri prezintă, printre altele, dovezi ale unui atac cu rachete americane din decembrie anul trecut în care mai mult de cincizeci de civili yemeniţi au fost ucişi, presiunea făcută de autorităţi pentru a evita urmărirea penală a unor oficiali ai guvernului SUA acuzaţi de răpiri ilegale şi de tortură, dar şi instrucţiuni date diplomaţilor americani sau informaţii cu caracter personal - inclusiv colectarea de ADN a reprezentanţilor ONU şi a oficialităţilor din guvernele străine.

Cei care cer acum eliminarea lui Assange şi condamnă acţiunile sale ca fiind "criminale" sunt responsabili pentru crime reale a căror victime sunt de ordinea sutelor de mii, dacă nu cumva chiar al milioanelor.

Acestei campanii i s-au alăturat nu numai republicanii de dreapta, ci şi democraţii "liberali" . Printre ei se numără si senatorul democrat din California, Dianne Feinstein, care a cerut marţi, prin intermediul unui articol în Wall Street Journal, urmărirea penală a lui Assange în temeiul Legii anti-spionaj din 1917.

Feinstein il acuză pe Assange -cetăţean australian - că manifestă indiferenţă faţă de "securitatea naţională" şi "interesele noastre naţionale vitale". Aceste interese îi sunt evident mai importante şi mai dragi d-nei Feinstein, senator american multimilionar şi soţia unui bogat om de afaceri din industria de armament.

Ea declară: "Dl. Assange pretinde a fi un jurnalist care ar recurge, fără îndoială, la Constituţia noastră pentru a-şi justifica acţiunile. Dar el nu este un jurnalist, el este un agitator care şi-a propus să dăuneze guvernului nostru cu a cărui politică nu este de acord şi nu ţine seama de faptul că acţiunile sale ar putea dăuna cuiva."

Conform Constituţiei SUA, WikiLeaks are dreptul la libera exprimare însă d-na Feinstein ignora lucrul acesta şi continuă: "Constituţia nu justifica actiunea cuiva de a striga "foc" într-un teatru aglomerat şi nici nu dă dreptul oricui de a pune în pericol securitatea naţională".

Legea anti-spionaj la care face referire d-na Feinstein are o istorie lungă şi reacţionară. Legea a fost folosită în 1918 pentru a-l încarcera pe legendarul lider al muncitorilor, Eugene V. Dobbs împreună cu mii de membrii ai "Industrial Workers of the World" şi ai altor luptători militanţi ai clasei muncitoare.

D-na senator invocă acelaşi spirit de linşaj din partea poliţiei de stat care a oprit acel val de represiune. Conform unei logici orwelliene, un "agitator" care dezvăluie crimele de război ale unui guvern violent şi suprimator este considerat un criminal. Prin urmare, dreptul la libertatea de exprimare poate fi pur şi simplu suprimat prin invocarea "securităţii naţionale".

Acest lucru nu se va termina cu Assange şi WikiLeaks. Elita conducătoare pregăteşte un atac frontal asupra drepturilor democratice, deoarece se teme de oamenii faţă de care şi-a ascuns intenţiile şi acţiunile. Clasa conducătoare ştie că politica dusă în propria ţară, dar şi războaiele purtate peste ocean, nu se bucură de sprijinul publicului.

Atacul asupra WikiLeaks este susţinut şi sprijinit de laşitatea mass-mediei şi a unor corporaţii cum ar fi Amazon, MasterCard şi PayPal. Acestea s-au alăturat campaniei la primul semn de intimidare venit din partea guvernului şi au oprit donaţiile trimise către Wikileaks în încercarea de a o reduce astfel la tăcere.

În cazul în care un astfel de act de represiune va avea succes, se vor pune bazele pentru o ofensivă mai largă împotriva libertăţii de exprimare oferită de internet. Astfel vor putea fi închise şi alte site-uri care sunt îndreptate împotriva politicilor guvernului SUA , creându-se un mister şi mai impenetrabil asupra operaţiunilor desfăşurate de CIA, Pentagon şi Casa Alba.

Elita financiară şi reprezentanţii lor politici simt o nevoie urgentă de a preveni fluxul liber de informaţii. Ei ştiu că aceasta criză economică, dar şi încercările de a împovora clasa muncitoare, crează condiţiile pentru apariţia unui focar al luptelor de clasă. Elita conducătoare vede interzicerea libertăţii de informare şi a perspectivei politice a unei astfel de mişcari ca pe un lucru esenţial pentru propria supravieţuire.

Acesta este motivul pentru care o campanie internaţionala pentru apărarea WikiLeaks este o chestiune de supravieţuire pentru clasa muncitoare din toate ţările. Trebuie să fie organizate proteste şi demonstraţii de solidaritate pentru a solicita eliberarea imediată a caporalului Bradley Manning, a lui Julian Assange şi pentru a se pune capăt intimidă rii şi campaniei de suprimare a WikiLeaks.

9 decembrie 2010